NESTEMATE ALE CÂNTECULUI POPULAR GORJENESC- MARIA APOSTOL

„Privesc cu nostalgie filele unui învechit caiet şi gândurile mele zboară departe în timpul scurs de peste patruzeci de ani, când, la o reuşită muncă a colectivului cadrelor didactice de la şcolile generale din comuna Runcu aveam să descopăr această floare rară , la poale de munte, pură şi gingaşă , fiica unor oameni de mare omenie, cu un nume simbolic Apostol„, îşi începe depănarea amintirilor profesorul Gheorghe Lungan, cel care a descoperit-o dar a şi promovat-o pe cea care avea să devină o strălucită voce a cântecului popular gorjenesc.
În anul 1969, Maria Apostol era elevă în clasa a VII-a a Şcolii generale din comuna Runcu. Mare amatoare de cântece folclorice autentice, tânăra iubitoare a folclorului culegea cu mare drag, după cum ne-au povestit cei ce au cunoscut-o îndeaproape, cântece ale soliştilor deja consacraţi.
Rep: Cum aţi cunoscut-o pe Maria Apostol?
Prof Ghe. Lungan : Pe Maria Apostol am găsit-o la şcoala din Runcu. Era elevă în clasa a VII-a şi mi se spusese că are anumite calităţi vocale. Am ascultat-o şi am încurajat-o să participe la faza comunală a festivalului cultural-artistic „Cântarea României”, cum se numea pe atunci. Apoi, am promovat-o pentru faza raională şi apoi judeţeană. Avea o voce distinctă, de luat în seamă şi chiar din acel moment am simţit că va ajunge o solistă de valoare reprezentantă a Gorjului nostru.
R: Ce vă aduceţi aminte despre fosta mare cântăreaţă a Gorjului?
G.L.: Maria s-a remarcat încă de la prima sa apariţie pe scenă, chiar dacă era practic un copil. Pot spune că avea o seriozitate de om matur, în ciuda vârstei fragede. Nu avea emoţii când apărea pe scenă. Îmi aduc aminte de prima sa prezentare la un concurs naţional. Se întâmpla în anul 1969, la Craiova. Avea loc o fază naţională a unui concurs de cântece populare, iar Maria a câştigat premiul I cu cântecul „ Ieşi neicuţă până-n prag”. A impresionat nu numai juriul dar şi întreaga sală. Avea o voce puternică dar în acelaşi timp foarte caldă, melodioasă. Lucrul acesta l-am consemnat şi în ziarul nostru „Gazeta Gorjului” din 24 mai 1969.
R: Şi aşa a început colaborarea dumneavoastră cu Maria Apostol…
G.L. Da. Am însoţit-o la multe alte festivaluri. Era un copil frumos. Tot timpul îşi purta părul negru şi des în două cozi împletite, avea un ten alb şi sprâncene dese şi negre. Era de o simplitate… Nu-i plăcea să se emancipeze aşa cum făceau alte fete de vârsta ei. Şi ce m-a impresionat cel mai mult la adolescenta Maria Apostol, era educaţia. Despre ea puteai spune că are cei şapte ani de acasă. Întotdeauna era respectuoasă, niciodată nu ridica vocea şi chiar dacă era în centrul atenţiei atât al profesorilor cât şi al colegilor ei , nu avea o atitudine arogantă. Dimpotrivă, era foarte sociabilă. Cel mai mult îi plăcea să stea printre fluieraşi, membrii ai ansamblului. Ea îmbrăcată în costum de la munte, printre costumele populare ale băieţilor ieşea imediat în evidenţă. Când mergeam la festivaluri şi spectacole, ansamblurile de copii din celelalte judeţe nu se puteau abţine să nu admire ţinutele folclorice din Gorj.
R: Avea mulţi admiratori tânăra Maria?

G.L: Probabil. La felul ei de a fi era imposibil să nu aprins inimi printre colegii ei. Dar niciodată ea nu se arăta interesată de aşa ceva. Era concentrată să muncească, să se perfecţioneze.
R: Ce gen de cântece aborda Maria Apostol?
G.L.: Când am cunoscut-o eu, era încă în formare ca solist. Aveam lungi discuţii cu ea. Îi plăceau foarte mult cântecele Mariei Lătăreţu şi Mariei Ciobanu. Dorea să-şi îmbunătăţească repertoriul şi era meticuloasă în acest sens. Într-o zi i-am cerut să scrie ce cântece îi plăceau ei cel mai mult şi pe care ar vrea să le cânte şi i-am spus să-mi aducă un caiet cu un mic repertoriu din cântecele unor artişti consacraţi sau din cele culese de la bătrânii din sat, verificabile ca melodie şi text, adecvate elevilor din clasele primare şi gimnaziale în vederea participării ei la fazele superioare ( judeţeană şi naţională), convins că va fi remarcată de juriile competente din acea vreme. Şi aşa a fost… Mi-a adus un caiet, pe care vi-l arăt acum şi dumneavoastră cu diferite melodii ale celor două cântăreţe deja consacrate. În acel moment nu mi-am dat seama ce valoare avea să devină peste timp acest caiet, scris de mâna ei. Concomitent cu anii de liceu făcuţi la Peştişani, Maria şi-a sporit repertoriul, a participat cu cele mai bune rezultate în confruntările artistice de acest gen, devenind o artistă de mare valoare.
R: Poate fi considerat un document pentru folclorul gorjenesc, mai ales că este autentic.
G.L.: Da, l-am păstrat cu mare grijă. Deşi, v-am spus, în vâltoarea timpurilor de atunci nu am dat o atât de mare atenţie caietului scris de Maria. Cu atât mai mult cu cât a plecat prea devreme dintre noi. Ce pot să vă mai spun de Maria Apostol… A lăsat în urmă o creaţie durabilă, cuprinzătoare a folclorului şi o impresionantă legătură de suflet cu gorjenii: de la Runcu, de pe văile Sohodolului, Tismana şi Peştişani, Leleşti, Arcani, cu luncile şi pădurile, cu dealurile Dobriţei. Iată de ce, vreau să-i păstrăm o amintire vie „Măriei” sale, Maria Apostol, plecată timpuriu dintre noi, când mai avea atât de multe să ne cânte şi să ne spună despre Gorj.
sursa:Gorjeanul