Performanţe după performanţe pentru handbalistele de la Universitatea "Constantin Brâncuşi" din TG-JIU

Jucătoarele echipei de handbal a Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu au demonstrat în nenumărate rânduri că se pot obţine rezultate formidabile şi fără resurse financiare sau sprijin din partea autorităţilor locale sau a agenţilor economici.
Conform decanei Facultătii de Sport din cadrul Universităţii Constantin Brâncuşi, profesor Delia Bîcă, echipa de handbal a obţinut rezultate bune şi foarte bune în mai multe competiţii, chiar dacă sponsorizările au fost infime sau au lipsit cu desăvârşire : "Sponsorii care ne-au susţinut în trecut, au acum probleme financiare. Cred că am fi putut obţine un ajutor financiar din partea
conducerii Primăriei Rovinari, dar pentru această susţinere eram nevoiţi să jucăm în Sala Sporturilor din Rovinari, aşa că am renunţat deoarece fetele noastre trebuie să evolueze pentru oraşul pe care îl reprezintă."
Istoricul echipei de handbal îi dă dreptate decanei Delia Bîcă. Cu toate că trecuse puţin timp de la înfinţare, echipa de handbal feminin A.C.S. Universitatea "Constantin Brâncuşi" a debutat cu dreptul în campionatul diviziei A, Seria B, învingând cu scorul de 27-23, în deplasare pe HC Alba-Sebeş.
Pe atunci echipa A.S.C.U. TG-JIU era compusă din: Diaconu, Gruia, Chelaru, Giotoiu, A.Predoi, G.Predoi, D.Predoi, Buncilă, Brânzei, Enache, Macu, Căţelu, Giurcan, Florea, Boiaşu, antrenori: Iulian Andrieş şi Ioan Todea. După victoria obţinută în această primă etapă de campionat, handbalistele gorjene au câştigat greu în faţa echipei din Caracal, la ultima aruncare din ultimele secunde de joc.
Şi în etapa a 3-a, gorjencele au câştigat, după ce s-au impus categoric în faţa Chimiei Râmnicu Vâlcea cu scorul de 33-27. Pentru fetele noastre au marcat atunci Buncilă(11), A.Predoi(8), Brânzei(4), Giotoiu-Chelaru(2), Enache(2), Florea(2), G.Predoi(2), Căţelu(1), D.Predoi(1).
O victorie extrem de importantă a gorjencelor a fost cea de la Timişoara la o diferenţă de 11 goluri, iar după înca 2 etape, echipa de fete a U.C.B. a obţinut locul 1 la meciurile de baraj de promovare în Liga Naţională.

U.C.B. TG-JIU vicecampioană naţională universitară la handbal

La începutul lunii iunie a acestui an, Sala Sporturilor din TG-JIU  a fost neîncăpătoare pentru iubitorii handbalului care au venit să asiste la Finala Campionatului Naţional Universitar la handbal feminin.
La fel ca în 2013, câstigatoarea competiţiei a fost Universitatea Piteşti. Piteştencele au câstigat cu scorul de 22-18.
Cea mai tehnică jucătoare a turneului a fost desemnată Cristina Predoi de la U.C.B., care a reuşit să ia 2 titluri ,,în competiţia individulă".
Clasamentul final al turneului a fost: Universitatea din Piteşti; Universitatea ''Constantin Brâncuşi'' TG-JIU; Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău; Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Valahia din Târgovişte si U.N.E.F.P.S. Bucureşti.

Cătălin Bădescu

În universitatea lui Adrian Gorun, dictonul de bază rămâne ”crede și nu cerceta”

De curând am avut ocazia să citesc în presa centrală un articol despre neregulile de la Universitatea ”Constantin Brâncuși”, care mi-a suscitat curiozitatea și m-a făcut să vreau să aflu mai multe despre situația de acolo. Așa că am discutat zilele acestea, cu mai multe cadre universitare locale, iar ceea ce am aflat, despre modul cum se împart banii și se face cercetarea pe acolo, este cel puțin îngrijorător.

          Dacă vreun institut de sondaje ar avea curiozitatea să întrebe oamenii pe stradă, de prin Târgu Jiu, despre părerea pe care o au despre Universitatea Constantin Brâncuși, cei mai mulți, probabil, ar face afirmații deloc măgulitoare față de aceasta.

          Iar motivul principal pentru asta este faptul că, în ultimii șase ani, instituția de învățământ superior a ajuns să fie mai degrabă confundată cu Adrian Gorun, ”liderul maxim” al acesteia, decât cu celebrul sculptor al cărui nume încă îl poartă.

          Despre fostul rector, actual președinte de senat Gorun (poreclit pe la colțuri, cu teamă și ironie, ”titanul” sau mai pe scurt ”titi”) știu toți că are drept de viață și de moarte asupra oamenilor și banilor instituției de stat gorjene. Și nu este niciun secret că acesta poate fi crunt cu ”dușmanii” și nespus de mărinimos cu prietenii. Totul pe bani publici.

          Se știe, de asemenea, că și pe la UCB, criza s-a instalat, în ultimii ani, pe termen lung. Într-o lume care premiază tot mai mult excelența, universitatea gorjeană s-a trezit că în anul universitar actual primește cu vreo 30 miliarde mai puțin, pe motiv că programele sale de studiu nu sunt performante iar studenții interesați de ”învățământul de calitate” promovat de UCB sunt tot mai puțini. Și în loc de stabilirea unor strategii de dezvoltare fundamentate, soluția simplă, găsită de Gorun și oamenii săi, a fost, se pare, de a cere concedieri (ocazie bună de a scăpa de cadrele didactice opozante) și reduceri de salarii (deși jurist de profesie, acesta a uitat că prin Codul Muncii se interzice tăierea drepturilor salariale de bază).

          Ce nu se prea știe despre mulți este că, dincolo de aceste măsuri de austeritate ce vor fi impuse majorității, există și o minoritate care se bucură de drepturi ”speciale”. Pretextând că se ocupă de ”cercetare”, cadre gen Luminița Popescu, Sorin Ghimiși și însuși Gorun, primesc lunar sume de ordinul zecilor de milioane de lei, care par de-a dreptul extravagante, privite în comparație cu salariile unui asistent sau lector universitar. Sume, bineînțeles, achitate din fondurile universității.

          Așa se întâmplă, de exemplu, în cazul proiectului LIFE ”Noi materiale de construcții obținute prin reciclarea eco-sustenabilă a deșeurilor industriale”, lansat cu mare zarvă de către UCB acum vreo jumătate de an, în parteneriat cu Complexul Turceni și Agenția de Protecția Mediului. Sub denumirile pompoase ale acestui proiect se ascund însă nereguli flagrante. O discuție cu anumite  cadre didactice implicate în proiect și o simplă analiză a pliantelor acestuia ni le arată: activitățile realizate în prima jumătate de an seamănă izbitor de mult, ca să nu spun că se identifică până la confundare cu studii realizate în anii trecuți de UCB la Turceni (studii realizate, pur întâmplător, de aceeași Luminița Popescu, directoarea acestui proiect).

          Așa că activități gen ”studiu privind depozitele de zgură și cenușă ale CET; studiu privind impactul asupra mediului datorat funcționării și închiderii depozitelor de zgură și cenușă ale CET; documentația tehnică privind generarea și depozitarea zgurii și cenușii” sunt doar reluări ale studiilor mai vechi ”privind evaluarea riscurilor de mediu după închiderea Depozitului de zgură și cenușă nr. 1 – Valea Ceplea” sau ”studiu tehnico-economic evacuare și depozitare zgură și cenușă în fluid dens comparativ cu evacuare și depozitare zgură și cenușă în hidroamestec (metoda clasică de transport)”. Aș vrea să cred că sunt doar coincidențe, și nu cazuri de autoplagiere științifică și tocmai din acest motiv o încurajez pe doamna Luminița Popescu să se disculpe, aducând dovezi concrete că lucrurile nu stau deloc așa.

          Și asta ca să nu mai spun că, vorbind de curând cu domnul Fometescu, partener în proiect, acesta mi-a mărturisit că actualul proiect este de fapt doar o copie al altuia mai vechi, implementat de UATAA Motru acum câțiva ani. Deci cercetarea se face, să înțelegem, doar pe hârtie, deși cofinanțarea dată de UCB, jumătate de milion de euro (destul cât să plătească toate cadrele universității timp de jumătate de an) sunt cât se poate de reali.

          Despre toate astea nu aș fi scris, poate, dacă nu aș fi aflat că Gorun vrea, în perioada următoare, să taie 30% din salariile de bază ale cadrelor didactice (soluție complet ilegală, cum am mai zis), diferența urmând s-o acorde, ulterior, pe baza activității de cercetare efectuate de acestea. Cercetare, care, după cum am văzut, e la îndemâna tot a celor puternici, asta în timp ce aceia care au curajul să aibă alte păreri sunt izolați și batjocoriți.

          Și așa revenim în cercul vicios în care se află de ani de zile universitatea lui Adrian Gorun, unde important este să nu cercetezi cum trebuie, ci doar să... crezi în ”mărinimia” celui care dispune, după bunul său plac, de banii noștri, ai tuturor. Încă mai cred că stă în puterea noastră să mai schimbăm ceva.

          P.S. Prezentul articol nu se vrea deloc a fi un pamflet, ci este cât se poate de serios. Oferim ocazia lui Adrian Gorun, Luminiței Popescu sau oricui altcuiva să ofere un punct de vedere, în paginile acestui ziar, față de ”acuzațiile” ce le-au fost aduse. Tăcerea ar putea fi interpretată ca un semn al vinovăției.

„U.C.B.” TG-JIU – GAZDĂ PENTRU ,,B.N.R- ZILELE PORŢILOR DESCHISE PENTRU STUDENŢII ECONOMIŞTI,,

Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, graţie unui parteneriat cu Banca Naţională a României, a fost gazda celei de-a treia ediţie a proiectului „BNR - Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti”, în perioada 02-03 noiembrie 2011. 

Iniţiat în anul 2009, ca parte integrantă a activităţii de comunicare externă a BNR, proiectul are ca obiectiv general îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere şi înţelegere în mediul universitar a activităţii băncii centrale, a rolului, funcţiilor şi implicaţiilor deciziilor acesteia în economia românească, contribuind astfel la crearea şi consolidarea canalelor de comunicare necesare asigurării unei educaţii financiare adecvate, adresându-se în special studenţilor din cadrul facultăţilor cu profil economic din principalele centre universitare, cadre didactice şi cursanţi ai şcolilor doctorale ale universităţilor.  

Dacă în faza pilot proiectul s-a desfăşurat în parteneriat cu doar 4 universităţi, anul acesta, în proiect sunt implicate 14 universităţi partenere (Academia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea de Vest Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, Universitatea Ovidius, Constanţa, Universitatea din Craiova, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Universitatea Petrol şi Gaze, Ploieşti, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava, Universitatea Transilvania, Braşov, Universitatea Politehnică Bucureşti), tocmai ca rezultat al deschiderii către mediul academic a sucursalelor BNR implicate în proiect în ediţiile anterioare. Numai în anul 2010, la prezentările lectorilor BNR şi seminariile interactive sustinuţe la sediile sucursalelor şi agenţiilor BNR din ţară au participat aproximativ 350 de studenţi şi peste 4000 de studenţi şi 500 cadre didactice au participat la conferinţele susţinute de membrii Consiliului de Administratie al BNR în amfiteatrele universităţilor partenere.                                                                În prima etapă a proiectului desfăşurat la Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, 23 de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor au participat, în data de 2 noiembrie 2011, la sediul Agenţiei BNR Gorj, la seminarii interactive conduse şi moderate de lectori din BNR, pe teme precum: repere din istoria BNR, emisiune, politică monetară, pieţe, stabilitate financiară, urmând ca în cea de-a doua etapă a proiectului,  începând cu luna ianuarie 2012, studenţii să elaboreze o serie de eseuri pe baza unei tematici stabilite, lucrări ce vor fi evaluate şi selectate de către lectorii BNR, cele mai bune prezentându-se în faza finală a proiectului.         

UN PROIECT PENTRU VIITOR

Din luna septembrie a acestui an, Universitatea "Constantin Brancuşi" în parteneriat cu "Institutul de Cercetări Metalurgice" - I.C.E.M. S.A. Bucureşti, Complexul Energetic Turceni –C.E.T. şi Agenţia de Protecţia Mediului Gorj-A.P.M. Gorj derulează Proiectul "Noi materiale de construcţii obţinute prin reciclarea eco-sustenabilă a deşeurilor industriale". Proiectul este cofinanţat de Comisia Europeană, Direcţia Generală Mediu, în cadrul Programului LIFE + - Politică şi Guvernare, precum şi de ministerele sub a căror autoritate se află partenerii de proiect, respectiv Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Mediului şi Pădurilor.