CABINETUL CIOLOŞ: Cine sunt miniştrii propuşi de premierul desemnat

Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, duminică, lista Cabinetului său, format din 21 de membri. La prezentarea componenţei Guvernului pe care îl propune, premierul desemnat a spus că a urmărit să aleagă oameni cu competenţe şi experienţă, cu viziune şi idei, arătând că o treime dintre persoanele propuse ca miniştri sunt femei.
Vasile Dâncu, propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publică, a fost membru al PSD timp de aproape zece ani, până în 2008, iar în Guvernul lui Adrian Năstase a deţinut portofoliului Informaţiilor Publice.

Vasile Dâncu a fost membru al PSD, senator şi europarlamentar, şi a mai deţinut o funcţie în Guvernul României în perioada 2001 - 2003, când a fost titularul portofoliului Informaţiilor Publice în mandatul de prim-ministru al lui Adrian Năstase.
Născut în satul Runcu Salvei, din judeţul Bistriţa-Năsăud, Vasile Dâncu va împlini 54 de ani în 25 noiembrie. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca şi este doctor în sociologie. A predat şi încă predă la mai multe universităţi din Cluj-Napoca şi Bucureşti, este şi membru al unor asociaţii sociologice internaţionale, dar şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.
Vasile Dâncu a înfiinţat, în 1994, Metro Media Transilvania, un institut de sondare al opiniei publice, iar în 2009 Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) pe care îl conduce şi acum în calitate de preşedinte şi care face sondaje pe diverse teme. De asemenea, IRES a realizat şi exit-poll-uri la ieşirea de la urne în cadrul unor alegeri care au avut loc în România şi Republica Moldova.

Dâncu a activat şi activează şi în plan media, el fiind, între 2011 - 2013, preşedintele grupului media regional care grupa televiziunile Transilvania L!VE şi Look TV, iar în prezent conduce, ca director, săptămânalul regional "Transilvania reporter” şi revista ”Sinteza”.

Vasile Dâncu, deşi este propus acum ca membru într-un cabinet de tehnocraţi, are în spate o bogată carieră politică.

Membru PSD din 1999 şi al aşa-numitului ”Grup de la Cluj”, condus de Ioan Rus, Dâncu a deţinut în perioada 2001 - 2003 funcţia de ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul Adrian Năstase, după care, timp de un an, pe cea de şef al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale. Ulterior, în perioada 2004 - 2008, a fost senator PSD de Cluj, după care a fost observator în Parlemantul European, din partea Grupului Socialist, iar în 2007 a fost membru al PE. Pe linie de partid, a fost o perioadă lider al PSD Cluj, dar şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional, pe domeniul Analiză politică şi comunicare.

În anul 2008, a demisionat din toate funcţiile deţinute în PSD, alături de Ioan Rus, după care, doi ani mai târziu, a demisionat şi din partid, ocupându-se de activităţile profesionale.

În luna octombrie, prezent la Cluj-Napoca la Conferinţa Judeţeană a PSD Cluj, preşedintele partidului, Liviu Dragnea, a făcut un apel public către Vasile Dâncu să se alăture, din nou, PSD, susţinând că social-democraţia are nevoie de el. La invitaţia lui Dragnea, Vasile Dâncu a răspuns evaziv, lăsând să se înţeleagă că va avea loc doar o colaborare pe anumite proiecte.

Pe lângă activitatea de sociolog şi politician, Dâncu este cunoscut şi ca scriitor, fiind premiat mai mulţi ani la rând pentru cărţile sale în cadrul Târgului Gaudeamus care are loc la Cluj-Napoca.
Anca Paliu Dragu, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru portofoliul Finanţelor, şi-a început cariera la BNR şi a continuat ca economist la biroul local al Fondului Monetar Internaţional timp de 11 ani, până la începutul anului 2013, când a fost recrutată de Comisia Europeană.

Anca Dana Dragu Paliu, în vârstă de 42 de ani, a început să lucreze, după terminarea facultăţii, la Banca Naţională a României, unde a petrecut cinci ani ca economist, între 1996 şi 2001, la Direcţia de Refinanţare şi Operaţii de Piaţă şi Direcţia de Reglementare.
Ea absolvise în 1996 cursurile facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice. Ulterior, şi-a continuat cariera de economist în cadrul Biroului Regional pentru România şi Bulgaria al FMI, din septembrie 2001 şi până în ianuarie 2013.

În această perioadă, Dragu a participat la toate întâlnirile delegaţiilor Fondului Monetar Internaţional cu autorităţile române, de la reprezentanţii Guvernului până la alte structuri ale statului, organizaţii patronale şi diverse asociaţii.

Ea face parte, totodată, începând cu anul 2008, din Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

La începutul anului 2013, Dragu a fost recrutată de Comisia Europeană, unde lucrează ca analist economic în cadrul Directoratului general de economie şi finanţe.

Economistul şi-a completat educaţia cu studii de economie internaţională la The George Washington University, în perioada 1999-2000, apoi cu un masterat de doi ani în Politici Publice şi Integrare Europeană în cadrul SNSPA Bucureşti (2005-2007). Totodată, Dragu are un doctorat în economie la ASE, teza de doctorat având tema "Stabilitatea monedei, rezultantă a evoluţiei economiei naţionale".
Adrian Curaj, propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Educaţiei, este profesor universitar la Politehnica Bucureşti şi la SNSPA, a fost consilier guvernamental în Cabinetul Tăriceanu şi a condus Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în Guvernul Boc.
Adrian Curaj, în vârstă de 57 de ani, a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti - Facultatea Electronică şi Comunicaţii, în 1983, iar în 2003 a obţinut un master în Administrarea Afacerilor, la Institutul pentru Mediul de Afaceri şi Administraţie Publică din Bucureşti (ASEBUSS), în parteneriat cu University of Washington din Seattle. De asemenea, în 2007 a obţinut un certificat postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare.

El este membru în Comitetul de Conducere al Comisiei Fulbright, în Comisia Naţională a României pentru UNESCO, al Societăţii Română de Automatică şi Informatică Tehnică, dar şi al EUROSCIENCE-European Association of Researchers.

În prezent, Curaj este profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti, şef al Catedrei UNESCO pentru Politici în Ştiinţă şi Inovare la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică (SNSPA), iar din 2010 este director general al UEFISCDI- Unitatea Executiva pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare. Tot din 2010 este colaborator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, din conducerea căreia fac parte Dan Dungaciu şi academicianul Mircea Augustin Maliţa.

În perioada 2007-2008, Adrian Curaj a fost consilier guvernamental pe IT şi cercetare al lui Călin Popescu Tăriceanu, el demisionând odată cu schimbarea Guvernului. În decembrie 2009, Curaj a fost numit de premierul de atunci Emil Boc la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, unde a rămas până în septembrie 2010, când a fost demis de ministrul Educaţiei de la acea vreme, Daniel Funeriu. Din 2008 şi până în 2011, a fost vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în Învăţământul Superior, iar din 2007 până în 2011 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Etică în Cercetare.

Totodată, Adrian Curaj este, din 2012, membru al European Forum of Forward Looking Activities - Comisia Europeană, între 2010 şi 2012 a fost membru al Bologna Foliowup Group, iar din 2008 este expert in Task Force - Fostering and Building Human Capital of the Regional Cooperation Council, în timp ce din 2005 până în 2006 a fost membru al board-ului European Association of Research Managers and Administrators.

De asemenea, el a coordonat proiecte de cercetare şi a publicat articole ştiinţifice şi cărţi, două dintre invenţiile la care este co-autor luând medalii de aur la Salonul de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi 2013.

Curaj este autorul a peste 100 de articole ştiinţifice în reviste de specialitate sau în volumele unor conferinţe internaţionale, are 21 de cărţi ştiinţifice ca editor, autor sau coautor, majoritatea în managementul cercetării, foresight şi învăţământ superior. El este coordonator sau expert/consultant în peste 50 proiecte de cercetare/dezvoltare finanţate de Banca Mondială, UNESCO, UNI DO, UNDP, Comisia Europeană.

Potrivit declaraţiei sale de avere din iunie 2014, Curaj are, împreună cu soţia sa, două terenuri intravilane - unul dobândit între 2004 şi 2006, iar celălalt în 2005, la Otopeni şi Comarnic. De asemenea, el are un teren agricol de 750 de metri pătraţi, cumpărat în 2004 în localitatea Agigea, precum şi o casă de peste 350 de metri pătraţi, în Otopeni, construită între 2005 şi 2007, dar şi un apartament de 45 de metri pătraţi în Bucureşti, moştenit. Adrian Curaj are şi patru maşini - trei autoturisme Opel Corsa fabricate în 2007 şi un Ford Focus din 2012.

Potrivit declaraţiei sale de avere, Curaj are două depozite bancare - unul, de peste 41.000 de lei, la CEC, iar celălalt, de peste 11.100, la Raiffeisen, precum şi un cont curent cu peste 8.000 de lei, dar şi un fond de investiţii la ING. El are şi un credit de 175.000 de lei, contractat în 2006 şi scandent în 2021.

În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, Adrian Curaj a obţinut 44.686 de lei ca profesor la Politehnică, şi 34.919 lei ca director la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior. De asemenea, el a obţinut venituri şi de la SNSPA (14.173 lei).

Adrian Curaj este căsătorit şi are doi copii. Soţia sa este lector la Universitatea Bucureşti.
Costin Grigore Borc, propus vicepremier şi ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului, lucrează de 15 ani pentru producătorul de materiale de construcţii Lafarge, în România şi în alte ţări, şi este fostul şef de cancelarie al premierului Radu Vasile.

Premierul desemnat Dacian Cioloş l-a prezentat pe Costin Grigore Borc drept o persoană ”cu vastă experienţă în management”.
Dan Marian Costescu, nominalizat pentru portofoliul de la Transporturi, este, din luna martie, directorul general al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, iar anterior a lucrat pentru companii private sau de stat, din România şi Europa, din domenii precum industrie sau exploatare feroviară.

În vârstă de 46 de ani, Costescu este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a publicat mai multe studii în domeniul transporturilor, sector de care ar urma să se ocupe şi în Cabinetul Dacian Cioloş.

Costescu a fost responsabil pentru strategiile de achiziţie, restructurare, repoziţionare pe piaţă sau integrare în structura dorită de acţionariat ori autoritatea tutelară a unor companii precum Romvag SA Caracal (România, cu 900 salariaţi), Karsdorfer Eisenbahn - KEG/ Cale Ferată Privată (Germania), Autoritatea Feroviară Română (AFER).

Costescu a înfiinţat, dezvoltat şi condus companii de inginerie feroviară, precum Forschung Mess - und Daten-Technik Zentrum (Germania, în perioada aprilie 2001-mai 2004) şi Sistematic Engineering România, la conducerea căreia s-a aflat timp de 11 ani. A reprezentant, totodată, Căile Ferate Române în Comitetul Director pentru Cercetare Aplicată şi Elaborare a Normelor Feroviare Internaţionale, din cadrul European Railway Research Institute - ERRI (din Olanda), Organismul de Cercetare al UIC. De asemenea, el a oferit consultanţă pentru privatizarea SC Electroputere Craiova, cu 5.000 de angajaţi şi a fost responsabil pentru preluarea de către Waggonbau Brunninghaus-Krupp a unui producător de vagoane cu 300 de salariaţi.
Lazăr Comănescu, propus pentru postul de ministru de Externe în Guvernul Cioloş, este diplomat de carieră, în prezent consilier prezidenţial pe probleme de politică externă, el urmând să revină la conducerea acestui minister după ce a mai deţinut această funcţie în 2008, în Cabinetul Tăriceanu.
Victor Vlad Grigorescu, propus ministru al Energiei în Cabinetul Cioloş, a lucrat ca expert în fostul Departament al Energiei, are experienţa în administraţia publică, atât în România, cât şi la nivelul UE, iar în prezent este membru în Consiliul de Administraţie al companiei Electrica.
Grigorescu este licenţiat în drept al Universităţii Bucureşti. Este, de asemenea, specializat la Joint Vienna Institute în proceduri de soluţionare a diferendelor în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (în colaborare cu Secretariatul OMC).

Are experienţă în domeniul administraţiei publice, atât în România, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Anterior, a ocupat timp de doi ani poziţia de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanţă în domeniul politicilor publice. Din această postură a consiliat clienţi din domeniul privat, abordând, între altele, dosare din aria Politicii agricole comune a UE sau a Directivei REACH.
Achim Irimescu, propus să preia conducerea Ministerului Agriculturii, este în prezent ministru-consilier în cadrul Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles şi şeful secţiei Agricultură, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol, revenind astfel la minister dupa aproape doi ani.
Filologul Vlad Alexandrescu, conferenţiar la catedra de limba şi literatura franceză a Universităţii Bucureşti, fost ambasador al României la Luxemburg, fiu al arheologului Petre Alexandrescu şi nepot al criticului Tudor Vianu, a fost propus în funcţia de ministru al Culturii în viitorul Guvern.

Vlad Alexandrescu s-a născut pe 22 iunie 1965, la Bucureşti, fiind fiul arheologului Petre Alexandrescu şi al Mariei Alexandrescu Vianu, arheolog şi istoric al artei antice, fiică a criticului şi istoricului literar Tudor Vianu.
Vlad Alexandrescu a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2006-2011 - în perioada în care oraşele Sibiu şi Luxemburg au deţinut titlul de Capitală culturală europeană, mai precis în anul 2007 -, iar, din anul 2012, este coeditor al Journal of Early Modern Studies, revista Centrului de cercetare "Fundamentele Modernităţii Europene" al Universităţii din Bucureşti, al cărui director este din 2001.

Între anii 1998 - 2000 şi 2003 - 2005, a fost preşedinte al Asociaţiei cercetătorilor francofoni în ştiinţe umane din Bucureşti.