CRASNA - ISTORIE SI MODERNISM

Comuna Crasna se numara printre putinele localitati din Gorj care beneficiaza de o asezare geografica excelenta, de nenumarate obiective turistice, si nu in ultimul rand de bogatiile solului.

In cadrul unui interviu realizat cu primarul Aurel Vamvu, am aflat ca localitatea se intinde pe o suprafata de 24000 de hectare, are o populatie de aproximativ 5589 de persoane, si dispune de 7 gradinite si 7 scoli.
Localitatile aflate in administratie sunt Crasna, Aninisu din Deal, Aninisul din Vale, Radosi, Carpinisi, Crasna din Deal, Dragotesti, Dumbraveni si Buzesti.
Comuna Crasna este situata in partea de N a judetului Gorj, la 35 km distanta de TG-JIU, si 9 km de Novaci.
Activitatile specifice zonei sunt cresterea animalelor, cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi si exploatarea si valorificarea materialului lemnos.
In comuna Crasna se afla o serie de monumente istorice- Biserica din lemn, Cuvioa
sa Paraschiva- de la 1800 la Aninisu din Vale, Manastirea Icoana- in satul Carpinis, Biserica din lemn- Intrarea in biserica, de la 1738 cu Zidul de incinta din secolul al XIX- lea la Carpinis, in Crasna- comuna Ungureni- Schitul Crasna de la 1636, Biserica Sf. Nicolae de la 1636 cu fresca din 1757, Chiliile din secolul al XVI, etc.
De asemenea la Crasna, se organizeaza anual mai multe evenimente locale- Prima duminica din luna octombrie- Zilele comunei Crasna, Sarbatoarea Sf, Gheorghe, manisfestare cultural- religiosa, balci anual in satul Crasna, Dragoaica- sarbatoare etnofolclorica, balci traditional in satul Radosi, pe data de 27 iulie- Sarbatoarea Sf Pantelion si pe 26 octombrie Sarbatoarea Sf. Dumitru- Balci anual.
De asemenea, Vamvu a mai afirmat ca potentialii intrprinzatori care doresc sa dezvolte afaceri locale la Crasna, trebuie sa stie ca aici exista potential pentru implementarea practicarii unei agriculturi ecologice, pot fi amenajate micro ferme pomicole si viticole, exista o bogata si diversificata flora spontana pentru apicultura, si se pot realiza investitii in  baze de crestre si valorificare a pestelui, carmangerii, unitati de colectare si prelucrare a laptelui, si padurile care se intind pe 10000 de hectare, asigurând suficiente cantitati de fructe de padure, ciuperci si plante medicinale.




A consemnat Catalin Badescu