Antonescu: Ponta face un „joc destul de parșivel"

Liderul PNL îl acuză pe premier de joc dublu în cazul Roșia Montană.
Declarația președintelui PNL a fost făcută joi într-un interviu pentru adevarul.ro.

CRIN ANTONESCU

„Primul a spus ce va vota a fost însuşi premierul. A început un joc destul de parşivel, asocierea mea cu domnul Blaga. PNL şi PDL nu au majoritate. Premierul este absolut convins că acesta este un proiect bun, fezabil.Nu înţeleg de ce nu a dat acordul de mediu în baza acestei dorinţe.Premierul vrea tare acest proiect, dar nu doreşte să-şi asume răspunderea şi îl trimite la Paralament, acolo unde vrea un vot secret”, a spus Crin Antonescu.
„Votul împotrivă al PNL nu înseamnă respingerea exploatării miniere de la Roşia Montană, dar nu poate fi asumat un asemenea aproiect. De ce nu asumă Guvernul, premierul acest proiect? De ce mi-l dă mie să decid. Înseamnă că pot spune că nu există garanţiile necesare”, a adăugat Crin Antonescu.
Pe de altă parte, liderul PNL declara duminică, la Digi24, înainte de anunțul privind decizia de nu susține proiectul: „Eu vă spun că, în principiu, asta este o decizie guvernamentală, nici nu necesită neapărat un proiect de lege. Se putea face și fără un proiect de lege. Dar, pentru o mai puternică susținere, poate să vină și în Parlament. Pentru că sunt foarte multe lucruri tehnice, nu le poți supune referendumului. Referendumul vine, în general, cu lucruri mari (...) nu cu chestiuni în care să calculăm cota de cianură, participațiile statului, să calculăm cât e redevența și cât e în alte țări. Referendum, pe o asemenea speță e o cheltuială inutilă și nu e necesară”, a spus Crin Antonescu.
„Primul care a spus ce votează nu am fost eu, nici Blaga, a fost premierul, care a spus că votează împotriva lui”, a adăugat liderul liberal, pentru Adevărul.
Crin Antonescu declara ieri că nu înţelege de ce „unii din PSD” s-au supărat atunci când PNL a anunţat că nu susţine proiectul Roşia Montană, în condiţiile în care în USL nu a existat o decizie politică sau un angajament de vot.
„Dacă nu am avut un angajament de vot, o decizie politică în USL, când noi am anunţat o poziţie: noi votăm contra, nu înţeleg de ce unii din PSD s-au supărat. Nu văd de unde un motiv de supărare. Am avut noi o discuţie despre detaliile tehnice? Nu. A venit el în Parlament şi a spus premierul că fiecare să decidă cum vrea? Da. PNL s-a decis să voteze împotrivă, nu am făcut nicun fel de atac, doar am făcut acest anunţ. Nu aveam şi nu avem nici acum niciun fel de angajament, declaraţie publică, că vom vota în favoarea acestui proiect de lege”, a spus Crin Antonescu.
„E limpede că nu am avut o decizie şi o discuţie în USL pe proiect şi niciodată cu premierul despre anagajamentele statului român în această privinţă. Dacă Guvernul ştie că are nişte obligaţii atunci rezolvă aceste chestiune printr-o hotărâre de guvern. Nu dau sugestii guvernului, doar pun această problemă. Înţeleg că dacă nu votăm pentru plătim 20 de miliarde, iar premierul spune că nu votează, iar ministrul mediului Rovana Plumb ne spune că s-ar putea să voteze şi domnia sa contra. Nu înţeleg, dar, repet, nu e un atac. Poate a fost o poziţie neclară, dar eu nu înţeleg”, a adăugat liderul PNL.
sursa:Adevarul.ro

PROIECTUL ROŞIA MONTANĂ - a noua zi de PROTESTE: Peste 1.000 de persoane, la Universitate. Bulevardul Regina Elisabeta, blocat din nou

Peste 1.000 de persoane s-au strâns la fântana de la Universitate din Capitală, luni seară, în a noua zi a protestului faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană.

Manifestanţii contra proiectului minier de la Roşia Montană au ocupat din nou bulevardul Regina Elisabeta din Bucureşti, luni seară, în a noua zi a protestului ce vizează, potrivit participanţilor, şi exploatarea gazelor de şist.
În jurul orei 22.45, protestatarii, al căror număr a crescut la aproximativ 1.000, au părăsit zona fântânii de la Universitate, îndreptându-se spre bulevardul Regina Elisabeta, pe care l-au blocat pe ambele sensuri de circulaţie.
Cordoanele de jandarmi s-au repoziţionat pe bulevardul ocupat de protestatari, între rondul de la Universitate şi intersecţia cu strada Academiei.

Numărul persoanelor care protestează a crescut la peste 400. Manifestanţii se află în zona fântânii de la Universitate, unde sunt înconjuraţi de jandarmi.
Protestatarii scandează "Uniţi, salvăm Roşia Montană!" şi afişează bannere şi pancarte cu mesaje ce vizează şi exploatarea gazelor de şist, printre care "Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrişare, 5. coabitare", "România, spune nu fracturării hidraulice" şi "Nu vreau să spun copilului meu că cea mai mare resursă naturală a României este prostia, urmată de indiferenţă".
Unii dintre manifestanţi fac zgomot, ca şi la protestele de până acum, cu peturi în care au băgat pietricele.
Protestatarii cer retragerea proiectului de lege ce reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO.
Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roşia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marş pe traseul bd. Nicolae Bălcescu - bd. Magheru - bd. Lascăr Catargiu - bd. Iancu de Hunedoara - Şoseaua Ştefan cel Mare - Calea Moşilor - bd. Carol.
Proteste similare au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, printre care Cluj-Napoca, Braşov, Alba Iulia, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Iaşi.
La protestele de până acum din Capitală, manifestanţii au blocat timp de mai multe ore, în timpul nopţii, bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei, dar şi un sens al Bulevardului Nicolae Bălcescu. De asemenea, ei au protestat în Piaţa Constituţiei şi în Piaţa Victoriei.
Protestele de la Bucureşti, alături de manifestări similare desfăşurate în alte oraşe din ţară, au început la 1 septembrie, după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.
Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat, luni, că el consideră că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.
La scurt timp, premierul Victor Ponta a spus că, având în vedere poziţiile exprimate de grupurile politice, soluţia în cazul acestui proiect este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi şi la Camera Deputaţilor.
Crin Antonescu, a declarat, luni seară, după o reuniune a grupurilor liberale din Camera Deputaţilor şi Senat, că poziţia politică asumată de parlamentarii PNL este de a vota împotriva proiectului de lege privind Roşia Montană.
Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roşia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.
Acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit luni cu până la 70% la bursa din Toronto, după ce au deschis la 1,1 dolari canadieni pe unitate, compania recomandând la începerea şedinţei tranzacţionarea cu prudenţă.
Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern în 27 august, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania roşia Montană Gold Corporation "este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit".
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
Mediafax

Ce prevede "Legea Roşia Montană"

Acesta a fost avizat de Guvern săptămâna trecută, iar acum este în Parlament, pentru dezbateri. Noua lege completează Legea minelor cu două noi articole.
Primul dintre acestea statuează că pentru proiectele miniere declarate „de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit“, aşa cum este declarat cel de la Roşia Montană, exproprierea imobilelor necesare se face conform Legii 255/2010. Celălalt menţionează că expropriator este statul român, dar că acesta „acţionează prin titularii licenţelor“.
Cum se face exproprierea
„Pentru exproprierea imobilelor necesare realizării proiectelor miniere prevăzute la alin. (1), expropriator este Statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, acţionând prin titularii licenţelor de exploatare, la solicitarea acestora. (...) Plata despăgubirilor către proprietari se va face de către reprezentantul desemnat al expropriatorului sau de către titularul licenţei de exploatare din bugetul propriu, după caz“, se arată în lege.
Exproprierea se declanşează prin Hotărâre de Guvern, la 30 de zile după ce RMGC depune o cerere însoţită de planul de amplasament al imobilelor vizate, avizat de Agenţia Naţională de Cadastru.
Dreptul de administrare a imobilelor dobândite prin exproprieri este deţinut de Ministerul Economiei. Instituţia condusă de către Varujan Vosganian le va concesiona pe urmă direct către titularul licenţei de exploatare pe maximum 49 de ani. Dacă exploatarea se încheie mai devreme şi concesiunea se ajustează asemănător, compania va plăti ministerului o redevenţă de pe urma folosirii acestor terenuri, însă din aceasta se vor compensa mai întâi sumele plătite anterior pe terenurile şi clădirile expropriate cu banii proprii.
sursa: Adevarul

A TREIA ZI DE PROTESTE ÎN BUCUREŞTI: Aproximativ 1.000 de persoane manifestează împotriva proiectului de la Roşia Montană. Calea Victoriei a fost BLOCATĂ

Aproximativ 1.000 de persoane protestează, marţi seară, pentru a treia zi la rând, în Bucureşti, la Universitate, în Piaţa 21 Decembrie 1989, faţă de proiectul minier de la Roşia Montană.
Calea Victoriei a fost blocată de aproximativ 400 de manifestanţi, care, sub pretextul faptului că pleacă spre case, au părăsit Piaţa 21 Decembrie, unde erau încadraţi de jandarmi, şi s-au îndreptat către Piaţa Revoluţiei. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei Georgian Enache a declarat pentru MEDIAFAX că protestatarii s-au aşezat pe carosabil, în zona magazinului Muzica, unde au fost din nou izolaţi.
sursa: Mediafax