- Faptele documentare oferă prilejul, dar nu determină sensul viziunii noastre asupra lumii.
- Metaforele conturează indirect spaţiul poetic, atmosfera emoţională pe care şi-o creează poetul, precum viermele de mătase gogoaşa, în care îşi închide lumea lui de acum; ele indică tensiunea sentimentală ce există între poet şi obiectele sale...
- Niciun obiect nu-şi găseşte locul în cuprinsul poemului, altfel decât prin emoţia în care îl învăluie poetul. Dar toate obiectele ce cad sub această magică aureolă au sentimentul pe care îl degajă poetul în febra creaţiei, indiferent dacă ţin de viaţa lui interioară sau de lumea exterioară, devin transparente în faţa pătrunzătoarei lui vederi intuitive, oferindu-şi sensul...
- Contemplând o realitate circumscrisă sieşi, poetul o pătrunde atât de adânc cu privirea-i sfredelitoare încât reuşeşte să ne dea o intuiţie sentimentală asupra lumii şi vieţii, ridicând prin aceasta umila realitate concretă a existenţei la planul înalt al realităţilor ideale şi al esenţelor. De la viaţă la poezie.
- Poezia nu este o uşurare ori pur şi simplu o efuziune a unui sentiment, ci construire şi creare, cu acest sentiment, a unei structuri... Câţi dintre noi nu-şi potolesc în versuri pornirea de a vorbi despre iubirea lor? Dar aceasta nu are nicio legătură cu poezia. (A. Alonso)
- Artistul ca şi literatul trebuie să aparţină timpului său: numai cu această condiţie operele lui se vor transmite posterităţii. El trebuie să aparţină ţării sale, numai astfel va fi uimitor. El trebuie să-i exprime opiniile, dacă ţine să fie adevărat şi admirat de gânditori. (Th. Aman)
- În orice operă de artă, artistul expune ceva din sufletul lui; o expresie, un gând, un zâmbet sunt semne ale gândului artistului.
- Artistul nu ne redă niciodată realitatea aşa cum e, ci aşa cum o vede el, prin prisma idealului său. (P. Andrei)
- A exprima inexprimabilul, a da formă lucrurilor informe ... a trezi prin ritm sensibilităţi adormite, a face din cuvinte un leagăn cu care să adormi durerile altora, a desena un surâs pe o gură ce a uitat poate de mult să râdă, printr-o fericită corespondenţă de imagini sau sunete, şi dintre toate acestea să faci să nască frumosul, pe care să-l dăruieşti contemporanilor tăi, poate fi ceva mai sublim? (D. Anghel)
- Cea mai bună modalitate de a fi clasic şi ponderat e de a fi poetul timpului tău şi de a nu sacrifica nimic din ceea ce au putut să ne înveţe anticii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu