Casa memorială Ecaterina Teodoroiu (1894–1917), a fost amenajată ca muzeu din 1959 şi este situată pe bulevardul cu acelaşi nume, nr. 270 din Târgu Jiu, judeţul Gorj.
Construită în 1884 de părinţii Ecaterinei, Vasile şi Maria Tedoroiu, casa ţărănească adăposteşte două camere, camera cu vatră şi cea de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Acoperişul este făcut din şită.
Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959 după restaurare, devine casa memorială "EcaterinaTeodoroiu". Într-o clădire monument de arhitectură populară, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, sunt expuse mobilier original de interior ţărănesc de la începutul secolului al XX-lea, obiecte personale, fotografii, facsimile, cărţi aparţinând Ecaterinei Teodoroiu. Casa reconstituie fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită "Eroina de la Jiu".

Eroină a primului război mondial, înscriindu-se ca voluntară şi participând la luptele pentru apărarea pământului strămoşesc la Jiu şi pe frontul din Moldova, Ecaterina Teodoroiu a căzut în luptă eroic, în fruntea plutonului, în bătălia de la Mărăşeşti, în 22 august 1917.
În seara zilei de 22 august, după lupte grele, Ecaterina se afla cu plutonul său în tranşee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului.
În acele clipe, observând că inamicul pregăteşte un contraatac, Ecaterina a părăsit poziţia din tranşee dorind să-i determine pe soldaţii români să pornească la atac cu îndemnul: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”. Imediat a fost lovită în zona inimii de două gloanţe venite dinspre poziţiile ocupate de Regimentul 40 de rezervă german, ultimele sale cuvinte fiind: „Înainte! Răzbunaţi-mă!”.
Rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse la Târgu-Jiu peste câţiva ani în 1921 şi înmormântate în centrul oraşului unde, în 1936, s-a ridicat un mausoleu, ce are reprezentat în basorelief, pe cele patru laturi, scene din viaţa şi activitatea militară a eroinei, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu.
Construită în 1884 de părinţii Ecaterinei, Vasile şi Maria Tedoroiu, casa ţărănească adăposteşte două camere, camera cu vatră şi cea de dormit. În faţa casei şi pe latura de vest se află tinda. Acoperişul este făcut din şită.
Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959 după restaurare, devine casa memorială "EcaterinaTeodoroiu". Într-o clădire monument de arhitectură populară, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, sunt expuse mobilier original de interior ţărănesc de la începutul secolului al XX-lea, obiecte personale, fotografii, facsimile, cărţi aparţinând Ecaterinei Teodoroiu. Casa reconstituie fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită "Eroina de la Jiu".
Eroină a primului război mondial, înscriindu-se ca voluntară şi participând la luptele pentru apărarea pământului strămoşesc la Jiu şi pe frontul din Moldova, Ecaterina Teodoroiu a căzut în luptă eroic, în fruntea plutonului, în bătălia de la Mărăşeşti, în 22 august 1917.
În seara zilei de 22 august, după lupte grele, Ecaterina se afla cu plutonul său în tranşee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului.
În acele clipe, observând că inamicul pregăteşte un contraatac, Ecaterina a părăsit poziţia din tranşee dorind să-i determine pe soldaţii români să pornească la atac cu îndemnul: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”. Imediat a fost lovită în zona inimii de două gloanţe venite dinspre poziţiile ocupate de Regimentul 40 de rezervă german, ultimele sale cuvinte fiind: „Înainte! Răzbunaţi-mă!”.
Rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse la Târgu-Jiu peste câţiva ani în 1921 şi înmormântate în centrul oraşului unde, în 1936, s-a ridicat un mausoleu, ce are reprezentat în basorelief, pe cele patru laturi, scene din viaţa şi activitatea militară a eroinei, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu